de la teorie la practică in... chimie

O mulţime de teorii nu par a se potrivi cu ceea ce producem.

Iata cateva exemple:

Biodieselul este un amestec de monoalchil esteri ai acizilor graşi, obţinut în mod obişnuit prin reacţia de transesterificare a trigliceridelor, cu un alcool inferior, în prezenţa NaOH sau KOH.

Se formează metoxid de sodiu. De unde? Metanolul, un alcool (are un slab caracter acid) nu reacţionează cu NaOH. Pentru a forma metoxid, in clasa a X-a se invata ca reacţionează cu Na şi nu cu NaOH. Ba chiar se pot separa alcoolii de fenoli prin reacţia cu NaOH. Şi totuşi, la o concentraţie mică de NaOH 1,5%, la un raport molar 3:1 (6:1) alcool: ulei se obţine metoxid.

Margarina, o grăsime solidă, se obţine prin hidrogenarea uleiurilor. În uleiurile vegetale predomină acizii graşi nesaturaţi (cu conformaţia cis), care prin hidrogenare catalitică trec în acizi graşi saturaţi. Grăsimea işi schimbă aspectul, devine solidă (semisolidă).

În afară de apariţia radicalilor liberi, degradări de catene care apar la procesarea termică a lipidelor, acizii graşi trec din conformaţia cis în trans. De unde?  Prin hidrogenare legătura dublă devine simplă. Este vorba despre o hidrogenare parţială şi nu toţi acizii graşi se hidrogenează. Cei care rămân, în urma procesului termic, îşi schimbă configuraţia, iar organismul nu ştie ce să facă cu aceşti acizi trans. Grasimile trans continua să incite haos în metabolismul celular. Apare creşterea în greutate, o redistribuire a ţesutului adipos în zona abdominală, procese asociate de cele mai multe ori cu obezitatea, ateroscleroza. 

Caramelul din lapte încălzit la foc lent, acel dulce de leche, apare ca urmare a unei reacţii intre grupa carbonil din zaharoză (!!!) şi grupa amino din aminoacizii din lapte (reacţia Maillard).

Zaharoza este un diglucid nereducător, care nu mai prezintă reacţiile grupei carbonil. In schimb, laptele conţine lactoză, maltoză (dizaharide reducătoare) care pot reacţiona cu grupa amino din proteine... si care lent sau accelerat (în mediu bazic) duce la caramel.

O reacţie asemănătoare (până la un punct) este cea de la fabricarea săpunului cu lapte. Dacă în locul soluţiei apoase se foloseşte o soluţie “lăptoasă“ (adică hidroxidul de sodiu se dizolvă în lapte şi nu în apă) apare, de data aceasta, un miros respingător datorită glucidelor din lapte care reacţionează cu hidroxidul de sodiu (reacţia este puternic exotermă). Pentru a evita parţial această reacţie, laptele trebuie congelat când se amestecă cu hidroxidul, pentru ca temperatura să fie menţinută sub control. În schimb culoarea este de data aceasta foarte plăcută, acel galben de aur, care dă culoare săpunului. (Mirosul neplăcut nu persistă în săpun). Săpunul cu lapte este foarte cremos.